Motivul a fost regimul tiranic al unui singur om, Enver Hoxha . Comunist convins, Hoxha a devenit prim-secretar în 1941, apoi prim-ministru în 1944, dar a rămas la conducerea supremă a țării până la moartea sa, în 1985. Ca să o spunem simplu, Hoxha a stins lumina, iar el și apropiații săi au făcut lucruri cumplite sub acoperirea întunericului.
Țara s-a deschis, în cele din urmă (cu rezerve), către lume în aprilie 1991, când a fost fondată Republica Albania și au avut loc primele alegeri parlamentare. Un an mai târziu, toate simbolurile comuniste au fost dărâmate și înlăturate, însă abia în 1998 fosta Republică Populară Socialistă Albania a fost desființată ca entitate juridică, odată cu adoptarea noii Constituții.
După ce Albania s-a deschis, a fost timp de mulți ani un subiect de curiozitate pentru jurnaliști, care erau în special interesați de obiceiurile arhaice care încă predominau acolo, cum ar fi vendetele și răzbunările de familie. Albania a parcurs un drum lung de la întunericul care o învăluia odinioară, deși nu poate fi comparată încă, de exemplu, cu Grecia în ceea ce privește infrastructura turistică — iar în zonele de munte mai izolate, astfel de vendete se mai pot practica și astăzi.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care ar trebui să mergeți, deoarece nu este nici pe departe la fel de scumpă ca Grecia sau Italia, dar beneficiază de același climat însorit și de plaje la fel de frumoase, întinse pe 450 de kilometri de coastă adriatică și pe porțiuni mai mici ale țărmului ionic din sud. Aceasta este principala atracție a țării: plaje, plaje, plaje și lagune — deși, desigur, Albania înseamnă mult mai mult decât atât.
*Capitala este Tirana; alte orașe importante sunt Durrës, Elbasan și Shkodër. Acum știți.
Ce ar trebui să știți despre albanezi
Deoarece țara a fost izolată de restul lumii până la începutul anilor ’90, albanezii care s-au născut sau au crescut după deschiderea granițelor au o atitudine foarte diferită față de lume comparativ cu părinții lor. Sunt mai deschiși, mulți dintre ei (aproximativ doi din trei) vorbesc engleza și au o mentalitate „europeană”.
Albanezii sunt în general prietenoși, foarte sociabili și primitori, dar puțini dintre cei din generațiile mai în vârstă vorbesc limbi europene, cu excepția greacă, în unele cazuri. Totuși, subiecte precum sănătatea mintală sau sexul sunt încă privite cu reticență.
Albanezii mai în vârstă, formați de decenii de izolare, rămân profund tradiționali — adesea calzi și ospitalieri, dar mai puțin familiarizați cu limbile străine © Pexels
În rândul generațiilor mai în vârstă, bărbații sunt în continuare genul dominant în societate, iar femeile și copiii nu sunt tratați ca egali. În unele zone, femeile mai în vârstă poartă baticuri albe în public. Peste jumătate dintre albanezi se identifică drept musulmani, în timp ce doar o mică parte se declară necredincioși sau atei.
Rețineți: Persoanele LGBT+ se confruntă în Albania cu provocări legale care nu îi afectează pe cetățenii non-LGBT+, deși sunt protejate prin legislația anti-discriminare. De exemplu, uniunile între persoane de același sex nu sunt recunoscute sub nicio formă în această țară.
Această atitudine se simte adesea în reacțiile publice față de cuplurile de același sex; din acest punct de vedere, Albania este încă o țară foarte conservatoare. Așadar, dacă sunteți un turist LGBT+, este posibil să întâmpinați neplăceri. Dacă totuși doriți să vizitați țara — și chiar merită — ar fi bine să luați legătura cu unul dintre grupurile de sprijin locale, cum ar fi United Pro LGBT Albania , pentru mai multe informații.
Cum ajungeți acolo
Un bilet dus-întors spre Tirana din aproape orice colț al Europei costă mai puțin decât un abonament lunar la metrou în orașul dvs. Nu este o exagerare. Dacă nu mă credeți, verificați aici . Aproape toate zborurile către și dinspre orașele mari sunt directe și durează între două și patru ore. E aproape prea simplu să ajungeți acolo.
Albania nu este membră a Uniunii Europene , dar din iunie 2014 este oficial candidată la aderare. Consiliul Uniunii Europene a decis în martie 2020 să deschidă negocieri de aderare cu Albania. Dacă sunteți cetățean al UE sau al Regatului Unit, nu aveți nevoie de viză pentru o vizită mai scurtă de 90 de zile.
Când să mergeți
Acum că fiul meu e suficient de mare să aibă grijă de el și e plecat la facultate, am redevenit genul de om care preferă vacanțele în extra-sezon, așa cum eram înainte să se nască. (Desigur, mai e pisica, dar am prieteni care mă ajută.)
În Albania, vara poate fi foarte caldă, iar cele mai bune plaje sunt destul de mici, așa că se aglomerează repede. Pentru înot, drumeții, vizite și alte activități turistice, cele mai bune luni sunt mai și septembrie-octombrie, iar în mai și octombrie, se mai aplică încă tarifele de extra-sezon.
Plajele din Albania
Un cuvânt de precauție
Așa cum am spus, Albania vine dintr-un loc întunecat și încă mai are de recuperat — inclusiv în sectorul turismului. În graba de a atrage turiști cu bani, infrastructura a fost dezvoltată mai repede decât s-a înțeles cu adevărat ce înseamnă ospitalitatea.
Acest lucru se vede cel mai clar pe multe dintre plajele sale. De-a lungul coastelor Adriaticii și Ionice, țara are în jur de 100 de plaje. Un număr îngrijorător dintre ele sunt — nu există o formulare mai blândă — murdare, pentru că oamenii aruncă gunoaie și nimeni nu le strânge.
Deși mai au aspecte care trebuie îmbunătățite, plajele Albaniei — scăldate de soarele mediteraneean — încep, încet-încet, să lase trecutul în urmă și să dezvăluie unele dintre cele mai spectaculoase și subestimate țărmuri ale Europei © Getty Images
Chiar și așa, prietenii îmi spun că lucrurile se îmbunătățesc treptat. Păcat, pentru că aceste plaje se numără printre cele mai frumoase din Europa, cu un climat mediteraneean — gândiți-vă la sudul Italiei sau Grecia — și până la 300 de zile însorite pe an.
Unele restaurante și baruri din apropierea plajelor sunt prea scumpe și — din nou, n-avem cum s-o spunem altfel — groaznice. Cel mai bine ar fi să întrebați alți turiști unde au mâncat sau unde s-au cazat.
La modul general, serviciile turistice sunt inconsecvente. Unele tururi sunt excelente; altele variază de la neprofesioniste până la adevărate țepe. Recomandările de la alte persoane sunt adesea mai de încredere decât recenziile online, care, de cele mai multe ori, sunt prea contradictorii ca să fie utile.
Totuși, nu lăsați aceste lucruri să vă descurajeze. Albania este bogată în frumusețe naturală și are o climă excelentă. Cel mai probabil, acum este momentul potrivit pentru o vizită — înainte ca țara să devină paradisul rafinat și scump spre care pare că se îndreaptă și să-și piardă, poate, autenticitatea.
Și, dacă tot am menționat mâncarea (acum vreo trei paragrafe), una dintre marile plăceri în Albania este peștele și fructele de mare. Adesea sunt mult mai ieftine decât în alte părți (în Grecia, de exemplu, prețul peștelui a explodat în ultimul deceniu din cauza pescuitului excesiv) și sunt la fel de proaspete ca stropii de valuri.
Fructele de mare din Albania sunt o comoară ascunsă a Mediteranei, servite la doar câțiva pași de marea care le oferă © Getty Images
Plajele Rivierei Albaneze
Cele mai frumoase plaje se află aici, de-a lungul coastei ionice din sudul țării. Începem cu — deși nu într-o ordine anume — plaja Krorëza. Situată între Lukovë și Saranda, este frumoasă, cu nisip fin, populară, dar suficient de întinsă pentru a oferi și intimitate. Are apă limpede și superbă, ideală pentru snorkeling sau scufundări, deși uneori poate fi cam vântoasă. Există câteva facilități, precum parcare și șezlonguri de închiriat.
Situată între Saranda și Dhërmi, plaja Lukovë este compusă din mai multe plaje cu nisip și pietricele albe și este destul de mare pentru a găsi un colț liniștit. Este ușor accesibilă și foarte curată. Satul pitoresc Lukovë se află deasupra Mării Ionice și merită probabil o oprire scurtă — măcar pentru priveliști.
Plaja Lukovë oferă o evadare liniștită, cu țărmuri nisipoase, ape cristaline și priveliști spectaculoase © Getty Images
Dacă vă place caiacul, plaja Filikur merită efortul (cam 30 de minute), pentru că este rar aglomerată, iar drumul din Himarë este o aventură în sine, cu opriri posibile în golfulețele de pe traseu. Există o potecă până jos, dar este periculoasă și presupune coborârea pe o frânghie alunecoasă. Așadar, dacă nu sunteți foarte bine pregătit fizic sau dispus să vă asumați riscuri, mai bine mergeți cu barca.
Plaja Gjipe se află în canionul Gjipe, între Himarë și Dhermi. Din cauza locației izolate, cea mai bună variantă de a ajunge acolo este cu mașina sau cu un taxi din orașele menționate. După aceea, va trebui totuși să mergeți pe jos aproximativ 30 de minute până la plajă.
Sună dificil, dar în realitate e un lucru bun, pentru că nu există construcții din beton și nu sunt mulțimi de turiști (deși locul devine tot mai cunoscut). Vara există câteva baruri de plajă unde găsiți băuturi răcoritoare și mâncare, dar e bine să aveți la voi apă din belșug, gustări și o masă completă. Și nu uitați de cremă de soare, o pălărie și încălțăminte rezistentă.
Iar dacă vreți să campați, acesta este locul ideal — cu condiția să aveți suficientă mâncare și cele necesare. Locația de camping oferă și acces zilnic contra cost la dușuri și băi.
Și dacă tot sunteți acolo, nu ratați canionul Gjipe. Are mai puțin de un kilometru lungime și nu este foarte lat, dar adăpostește o faună fascinantă, inclusiv țestoase și, dacă aveți noroc, veți zări și delfini în larg.
Canionul Gjipe, o zonă bogată în faună situată lângă Lukovë, oferă priveliști impresionante și șansa de a vedea delfini © Getty Images
O altă plajă deosebită este Pulëbardha, situată între Saranda și Ksamil. Pentru a ajunge acolo, puteți lua autobuzul care circulă între Saranda și Butrint la fiecare oră sau puteți merge cu taxiul ori cu mașina.
Plajele din nordul Albaniei
Plaja Velipoja este cea mai nordică plajă a țării și se află la aproximativ 22 de kilometri de orașul Shkodër. Deși este în nord, temperaturile încep să treacă de 20 °C încă din luna mai. Plaja are aproximativ 4 kilometri lungime, nisip fin și ape calme, ceea ce o face ideală pentru familii.
Plaja Velipoja, cea mai nordică din Albania, oferă țărmuri nisipoase și ape liniștite — ideală pentru o escapadă în familie, cu căldură blândă încă de la începutul verii © Getty Images
Nu mergeți la plaja Shëngjin! Prea mult beton și prea multă mizerie în apă. Mult mai bună este plaja Rana e Hedhun, aflată în apropiere. Are dune spectaculoase, nisip de calitate și este locul perfect pentru o plimbare lungă pe malul mării. Am auzit de la alte persoane că apa este prea murdară pentru înot, dar când am fost eu, era curat, iar oamenii făceau eforturi vizibile pentru a menține zona îngrijită.
Totuși, zona ar avea mare nevoie de o îmbunătățire la capitolul infrastructură. Oricum, cel mai bine e să verificați personal situația înainte să vă dați jos hainele și să rămâneți în slip. Dacă apa e murdară, mai bine mergeți la o plimbare.
În centrul Albaniei, nu departe de Tirana , se află numeroase plaje minunate cu nisip, care se întind de-a lungul coastei Adriatice. Datorită apropierii de capitală, aceste plaje sunt foarte dezvoltate și aglomerate în sezonul de vârf. Dacă totuși vreți să încercați doar una, mergeți la plaja Shkëmbi i Kavajës, situată la sud de Durrës. Este mai puțin aglomerată și cu mai puține construcții.
Durrës, al doilea cel mai mare oraș al Albaniei, îmbină istoria bogată cu viața de plajă animată, oferind o experiență de coastă plină de energie, la doar o distanță scurtă de Tirana © Getty Images
Golful Lalzi, situat în centrul Albaniei, este o zonă foarte frumoasă, cu plaje superbe și multe păduri de pini. Se întinde de la Capul Bishti i Pallës până la Capul Rodon. Datorită numărului mare de plaje, zona găzduiește și multe resorturi mari, ceea ce înseamnă mulți turiști în zonele de înot cele mai cunoscute, precum Gjiri Lalzit, numită și plaja Lalzi Bay.
Dacă vreți puțină liniște și nu țineți neapărat să aveți nisip sub tălpi, încercați plaja pietroasă Kallmi. Se află la aproximativ 4 kilometri de orașul Durrës și are ape limpezi, dealuri verzi în jur și câteva baruri și restaurante unde muzica nu vă va asurzi. Notă: Dacă vedeți ceva gunoi pe plajă, căutați un loc curat — altfel, este un loc liniștit și plăcut.
În cele din urmă, Capul Rodon (cunoscut și sub numele de Capul lui Skanderbeg) merită cu siguranță o vizită. Este la 90 de minute cu mașina de Tirana și la o oră de Durrës. Este un loc cu o frumusețe sălbatică, cu plaje înguste de nisip, frecventate adesea de scafandri și, uneori, lovite de valuri puternice și vânt.
Capul Rodon, un loc sălbatic, dar spectaculos, oferă plaje înguste cu nisip și condiții ideale pentru scufundători, la doar o scurtă distanță de condus din Tirana sau Durrës © Getty Images
Eroul național albanez, Gjergj Kastriot Skanderbeg , prietenul nostru vechi,a construit o fortăreață pe acest promontoriu, iar o parte din ea încă mai există. A fost distrusă de turcii otomani, reconstruită de venețieni și, mai târziu, acoperită parțial de valuri. O parte din ziduri se află sub apă, însă trei ziduri și un turn pot fi încă văzute.
(Nu chiar) Ultimele cuvinte despre Albania
Pentru că Albania este încă relativ puțin cunoscută de mulți călători și, cred eu, va deveni în timp — datorită plajelor și altor atracții naturale spectaculoase — supra-construită și prea scumpă, am considerat că merită discutată mai pe larg ca destinație turistică.
Așadar, după cum ați observat, această primă parte a fost dedicată contextului și plajelor. În Albania, Partea a II-a, vom vorbi despre orașe, obiective turistice — cum ar fi numeroasele sale castele (s-ar putea chiar să existe mai multe castele în ruină decât plaje) — și parcuri naționale, dar și despre alte activități în afara înotului, în special drumețiile. Rămâneți pe aproape, apare săptămâna viitoare.
