Cele mai faine trasee de ciclism din lume

Idei de călătorie


|

Iată lista noastră cu topul celor 10  cele mai bune trasee pentru biciclete din lume. Acestea sunt   atât pentru cicliștii montani, cât și pentru bicicliștii care pedalează pe drumuri. Dacă ești în căutarea unei aventuri pitorești, avem o listă cu locuri perfecte de văzut de pe bicicletă, pentru începători și cicliști avansați deopotrivă 

Călătoritul sustenabil devine din ce în ce mai important, iar bicicleta este unul dintre cele mai faine mijloace de a porni o aventură. Fie că ești ciclist rutier sau montan, pedalând vezi lumea într-un mod inedit. Traseele de mai jos sunt fie de o zi, fie potrivite doar pentru bicicliștii cu experiență. Indiferent de nivelul de pregătire, aici e locul în care să te lași inspirat. 

Drumul Cortinei de Fier, Europa

Path through vineyards in Moravia, Czech Republic — ShutterstockDrumul Cortinei Fier o să te ducă, printre alte locuri, printre podgorii pitorești — Shutterstock

Lungime: aproximativ 10.000 de kilometri

Puncte de start și final: Kirkenes, Norvegia/Tsarevo, Bulgaria

Timp necesar pentru finalizare: aproximativ trei luni

Începem cu unul mare. Traseul Cortinei de Fier – sau EuroVelo Route 13 – numele său ceva mai prozaic.  Este cu siguranță unul dintre cele mai importante trasee din lume pentru bicicliști. Începând din nordul îndepărtat al Europei, bicicliștii urmăresc în general vremea spre sud. Ei călătoresc odată cu primăvara, tocmai pentru a evita vremea obositor de caldă a lunilor următoare.

Traseul, după cum probabil deja te-ai prins, urmează aproximativ linia Cortinei de Fier. Urmezi astfel coasta Baltică, traversezi Germania, ocolești Cehia, Slovacia, apoi continui de-a lungul granițelor Ungariei, României și Bulgariei. Traseul se termină la Marea Neagră. O să aduni o colecție impresionantă de peisaje Europene: de la pădurile Finlandei, la podgoriile liniștite din Cehia, satele de pe dealuri și litoralul ca răsplată la final de drum. Este una dintre marile aventuri Europene și o lecție vie de istorie modernă. 

Pentru mai multe informații, citește The Cyclist Who Went Out in the Cold, o carte a lui Tim Moore. El a parcurs întregul traseu pe o bicicletă folosită la cumpărături, est-germană, din epoca comunistă. Aici cele mai importante puncte din călătoria lui.

Traseul Capitalelor, Țările de Jos și Germania

View of Dutch windmill and creek with orange tulips in foreground — ShutterstockVezi peisaje demne de cărți poștale pe Traseul Capitalelor — Shutterstock

Lungime: 690 de kilometri

Puncte de start și final: Rotterdam, Țările de Jos/Berlin, Germania

Timp necesar pentru finalizare: patru până la cinci zile

Vorbim tot de o rută europeană, de data asta ceva mai prietenoasă și mai plată. Mergem din Țările de Jos, până la Berlin, în Germania. Este și un traseu EuroVelo, EV2 (întreg traseul pornește de la Dublin și ajunge la Moscova), dar această secțiune te duce pe poteci pavate, bine semnalizate, prin câmpuri de lalele, păduri pline de păsări și prin pajiști însorite.

(Apropo, o scurtă notă despre proiectul EuroVelo: 17 trasee lungi, adică peste 90.000 de kilometri de piste de biciclete, care leagă marile orașe de pe continent, toate concepute pentru ca oamenii să exploreze Europa într-un mod sustenabil, fără granițe. O inițiativă fantastică.)

Te vei opri din când în când pentru mâncare – pâine proaspăt coaptă, brânză locală, o fabrică de bere dintr-un oraș mic sau o podgorie, așa ca recompensă la finalul unei zile – dar de cele mai multe ori doar te bucuri de peisaj. Traseul este suficient de lung pentru a fi considerat o provocare, dar nu atât de obositor încât să pară o pedeapsă. Este perfect dacă vrei să dai din pedale pe distanțe mai lungi, dar nu știi sigur de unde sau cum să începi.

Shimanami Kaido, Japan

Tatara Bridge near Hiroshima — ShutterstockPodul Tatara este unul dintre podurile ce conectează Honshu de Shikoku — Shutterstock

Lungime: 70 de kilometri

Puncte de start și final: orașul Onomichi, orașul Honshu/Imabari, Shikoku, Japonia

Timp necesar pentru finalizare: patru până la zece ore, în funcție de opriri

Un kaido (ce se traduce ca „drum”) este, de fapt, o rută comercială care datează din perioada Edo a istoriei japoneze, multe dintre ele încă fiind folosite și astăzi. Cel despre care vorbim a fost deschis în 1999, iar pe toată lungimea lui, vei putea admira o parte din peisajul antic al Japoniei, o serie de orașe mici și vei și traversa șase insule aflate pe o mare interioară. 

Traseul leagă marile insule Shikoku și Honshu dar, printr-o rețea de poduri, atinge și Mukaishima, Innoshima, Ikuchijima, Omishima, Hakatajima și Oshima. Pe drum, o să treci pe lângă un muzeu dedicat lui Hirayama Ikuo, unul dintre cei mai faimoși pictori ai Japoniei, și pe lângă un templu construit de un bogat om de afaceri pentru mama sa. Fiecare capăt al rutei are locuri de unde se pot închiria biciclete, iar pe drum există mai multe puncte de preluare/predare a acestora. În plus, dacă vrei, secțiunea dintre Honshu și Insula Mukaishima poate fi înlocuită cu o scurtă călătorie cu feribotul.

The Garden Route, Africa de Sud

Elephants grazing by pool in Addo Elephant National Park — ShutterstockO să întâlnești pe drum și Addo Elephant National Park — Shutterstock

Lungime: 750 de kilometri

Puncte de start și final: Cape Town/Port Elizabeth, Africa de Sud

Timp necesar pentru finalizare: cinci până la șapte zile

Garden Route este o porțiune de coastă care se află la doar 300 de kilometri de Mossel Bay în vest și de Storms River în est. Majoritatea bicicliștilor își extind experiența pentru a include o scurtă vacanță în fiecare oraș. Noi recomandăm să nu te grăbești: sunt o mulțime de lucruri de văzut, plaje pe care să te relaxezi, dar și podgorii. 

Chiar și cu cinci până la șase ore pe zi la pedale vei avea un progres suficient. Terenul nu este prea solicitant, drumurile sunt liniștite, iar peisajul se schimbă cu fiecare zi care trece. S-ar putea să întâlnești animale prin tufișuri sau să vezi delfini înotând în largul țărmului. Poți chiar să mergi cu bicicleta prin păduri și prin Parcul Național Addo Elephant, unde o să vezi elefanți (evident), dar și rinocer sau bivoli.

The Parenzana, Italia, Slovenia și Croația

View over the village of Motovun in Croatia — ShutterstockSatul Motovun din Croația este aproape de Parenzana — Shutterstock

Lungime: 123 de kilometri

Puncte de start și final: Trieste, Italia/Poreč, Croația

Timp necesar pentru finalizare:  una până la două zile

Această rută este una dintre cele mai scurte de pe lista noastră. La fel ca Ruta Capitalelor, este ideală pentru oricine vrea să pedaleze pe distanțe mai lungi. Traseul trece prin trei țări: Italia, Slovenia, Croația, deci un lucru bun de tăiat de pe lista de dorințe. Traseul urmează niște foste căi ferate, iar trenurilor nu le plac în mod deosebit dealurile. 

Deși traseul este scurt, vei avea o mulțime de peisaje de bifat. Pe o parte a drumului vei fi tot timpul aproape de mare, iar pe cealaltă, mai ales când treci prin Slovenia, vei vedea în zare lanțuri muntoase. Dacă îți place istoria și mâncare bună, ești norocos. Vei trece prin ruinele Imperiului Austro-Ungar, iar la pachet, fructele de mare locale sunt fabuloase. Poți chiar să te oprești o zi prin orașul port medieval Koper sau prin orașul de lângă golful Umag.

Traseul Going-to-the-Sun, SUA

Going-to-the-Sun Road in Glacier National Park — ShutterstockAceastă rută relativ scurtă se află în Glacier National Park — Shutterstock

Lungime: 80 de kilometri

Puncte de start și final: West Glacier/Logans Pass, Glacier National Park, Montana, SUA

Timp necesar pentru finalizare: o zi

Deși o idee tentantă, acest traseu implică multe lucruri de luat în calcul. Traseul Going-to-the-Sun este situat în întregime în Parcul Național Glacier și este singurul traseu din SUA care este atât un reper național ingineresc, cât și unul istoric. Printre peisaje montane, traseul merge de la vest la est, dar implică o mulțime de urcat. Răsplata ta o să fie Logans Pass, o pajiște frumoasă de flori sălbatice, înconjurată de munți, aer curat și (sperăm) cer albastru.

Fiind atât de popular, frumusețea traseului s-ar putea să fie periclitată. Este clar mai bine să faci traseul vara, iernile vin cu multe ninsori grele, iar traseul este foarte posibil să fie pur și simplu imposibil de străbătut, dar în lunile de vară drumul poate fi aglomerat de la numărul mare de mașini. Site-ul parcului avertizează, aproape amenințător, că numai bicicliștii cu experiență de pedalat pe drumuri pe care circulă autovehicule grele din ambele direcții ar trebui să ia în calcul această experiență vara. În plus, va trebui să și plătiți 20 USD pentru a intra în parc. Și chiar și așa, cu toate aceste aspecte de luat în calcul, Going-to-the-Sun este un traseu cu locuri bune de campat, și îți poate aduce o mulțime de satisfacții

Coasta de vest a Tasmaniei, Australia

Waterfall and natural pool in rural Tasmania — ShutterstockSunt păduri și ape în această parte a Tasmaniei care au rămas încă nedescoperite — Shutterstock

Lungime: aproximativ 800 de kilometri

Puncte de start și final: Hobart/Launceston, Tasmania, Australia

Timp necesar pentru finalizare: 14 — 20 de zile

Acest traseu este o provocare serioasă. Începând din Hobart și îndreptându-te spre vest, întorci spatele civilizației și te îndrepți spre munții din parcurile naționale Southwest și Franklin-Gordon Wild Rivers. O să treci pe lângă lacuri vaste, păduri care poate n-au văzut niciodată oameni, ca să nu mai zicem de roata unei biciclete de munte, și vei coti spre nord, pe o fostă linie de cale ferată prin pădurea tropicală, până la cascadele Montezuma, cele mai înalte din Tasmania.

Acum, spre est, vei trece pe sub vârful Cradle Mountain, vei ocoli zonele umede ale Platoului Central și vei merge încet spre nord, până la punctul de sosire din Launceston. Nu doar terenul este o provocare aici, ci și vremea. Clima din această parte a Tasmaniei poate fi aspră, cu vânturi care bat dinspre ocean și temperaturi care variază mai mult decât în ​​estul temperat. Întreaga experiență este un adevărat test, dar vei vedea unele dintre cele mai uimitoare peisaje din emisfera sudică.

Via Francigena, Marea Britanie, Franța și Italia

Canterbury Cathedral — ShutterstockCatedrala Canterbury — Shutterstock

Lungime: 1.800 de kilometri

Puncte de start și final: Canterbury, Anglia, Regatul Unit/Roma, Italia

Timp necesar pentru finalizare: 15 — 20 de zile

Via Francigena este un traseu de pelerinaj și unul pe care doar în jur de 1.000 de persoane îl parcurg în fiecare an (spre deosebire de rutele mai cunoscute, cum ar fi Camino de Santiago). Traseul începe în Canterbury, faimosul oraș din sudul Angliei. Acesta a fost parcurs inițial în anul 990 de Arhiepiscopul Sigeric, care fusese chemat la Roma pentru a-și ridica simbolul oficial al mandatului. El a notat fiecare loc în care s-a oprit, iar acestea informează și acum traseul. 

Odată ce ai trecut peste apă, traseul începe să devină mai dificil. Teritoriul plat și liniștit din nordul Franței lasă încet, încet, loc provocărilor mai mari. Ia în calcul faptul că va trebui să traversezi Alpii pe la popasul Saint Bernard aflat la 2.469 de metri altitudine și Apeninii pe la Passo della Cisa, la 1.041 de metri altitudine. În plus, va trebui să încerci să treci cu bicicleta prin Roma. Asta ar putea fi cea mai mare provocare dintre toate!

The Great Divide, Canada și SUA

Lungime: 4.340 de kilometri

Puncte de start și final: Banff, Alberta, Canada/Antelope Wells, New Mexico, SUA

Timp necesar pentru finalizare: aproximativ 40 de zile

Un traseu off-road, o lună și puțin de străbătut vârfuri muntoase, văi de râuri și drumuri pietruite; vei traversa pajiști, păduri, deșerturi, adică toata gama de peisaje americane – de la de la orașul de munte Banff până la punctul tău de sosire, un post de frontieră între SUA și Mexic.

Dar aici punctul de sosire nici nu contează. Traseul reprezintă una dintre marile aventuri ale planetei, un traseu provocator, dar care te răsplătește în peisaje în continuă schimbare, departe de civilizație. Ai șansa să treci prin ceva cu adevărat extraordinar. 

Ca să-ți faci provocarea și mai grea, concurează în Tour Divide, o cursă anuală pentru amatori. Recordul actual pentru parcurgerea întregului traseu este de 13 zile, 22 de ore și 51 de minute. Mult noroc!

Autostrada Pamir, Tadjikistan

Deserted mountain view on the Pamir Highway — Shutterstock Ești doar tu și peisajul care te lasă fără cuvinte — Shutterstock

Lungime: 1.250 de kilometri

Puncte de start și final: Dușanbe/Osh, Tadjikistan

Timp necesar pentru finalizare: aproximativ 20 de zile

Terminăm cu una dintre cele mai puțin cunoscute țări din lume: Tadjikistan. Serios, când te-ai gândit ultima dată la Tadjikistan? Ei bine, acum este un moment bun. Vorbim despre singuratica autostradă Pamir, parțial asfaltată, parțial drum de pământ și unul dintre cele mai îndepărtate drumuri de pe planetă.

Autostrada traversează câmpii întinse. Există pe drum lacuri mai albastre decât cerul, vârfuri înzăpezite și sate tradiționale care găzduiesc localnici prietenoși, satele fiind și cea mai bună opțiune pentru popasurile de peste noapte. Localnicii sunt ospitalieri și mândri că le vizitezi țara. Cu toate acestea, aproape sigur vei avea nevoie și de echipament de camping. Există posibilitatea reală să treacă zile fără să vezi un alt om. Ai grijă, nu este o excursie pentru începători. Vei călători la mare altitudine, în aer rarefiat. Este genul de lucru pe care-l faci odată în viață, dar ai grijă în ce te bagi!

Ți-a plăcut articolul? Mergi pe Kiwi.com pentru mai multe sfaturi de călătorie.